Singularitatea oraşului Metz, în comparaţie cu alte oraşe franceze contemporane, este dată de solidul trecut istoric al locului, un trecut în virtutea căruia Metz a fost dintotdeauna considerat a fi mai curând străin de alura generală a localităţilor franceze obişnuite. Faptul că Metz a fost, până în secolul al XX-lea, un măr al discordiei între Franţa şi Germania este, în cele din urmă, o împrejurare fructuoasă datorită căreia Metz din zilele noastre este, în fond, o expresie mai curând echilibrată a două mari culturi.
În cazul în care moştenirea istorică a locului nu reuşeşte să trezească interesul turistic, atunci, probabil acest lucru poate fi îndeplinit de parada arhitecturală domoală a oraşului care constă din marmură galbenă, precum şi supranumele de Oraş Verde. Sau, pe de altă parte, faptul că mulţi generali şi artişti, atât francezi, cât şi germani, au fost născuţi în Metz, dintre aceştia Paul Verlaine trebuind să fie menţionat, ar putea încuraja aventura turistică în capitala actuală a regiunii Lorena.
Istoric vorbind, Metz a demarat ca o aşezare importantă locuită de către celţi, fiind capitala Mediomatrici Celtă, numele său fiind, atunci, Divodurum, literalmente tradus ca oraşul de la muntele sacru. Sub dominaţie romană, era considerat unul dintre cele mai importante oraşe din Galia, şi care prospera pe baza exportului de vin. Anterior supremaţiei francilor (care a început în secolul al V-lea), a fost cucerit de Attila. În cursul secolului al IX-lea, era renumit pentru viaţa sa culturală şi artistică înfloritoare. Însă, abia cu ocazia Păcii de la Westfalia (secolul al XVII-lea) oraşul a devenit, pentru prima dată, parte a Franţei. Ca o curiozitate istorică, ar trebui menţionat că în cursul secolului al XIX-lea, la Războiul Franco-Prusac a luat parte şi filosoful Nietzsche în calitate de soldat german. În 1871, prin Tratatul de la Frankfurt, Metz a fost anexat Germaniei, în timp ce Tratatul de la Versailles, din 1919, a proclamat recuperarea oraşului Metz ca posesiune franceză.
Fie că sunt situate în centrul oraşului Metz sau mai curând la periferiile acestuia, hotelurile din Metz variază de la stabilimente sus cotate la locuri de dormit mai jos clasificate. Astfel, în funcţie de bugetul disponibil şi de aşteptări, turistul ar putea alege începând de la hotelurile de lux până la cămine, case rurale de vacanţă apartamente de închiriat sau campinguri şi stabilimente care oferă cazare şi mic dejun. Este foarte puţin probabil ca, în fond, cazarea să ridice probleme atât pentru cei care călătoresc în interes de afaceri, cât şi de plăcere.
În ceea ce priveşte gastronomia, ar trebui menţionat că se spune că Francois Rabelais însuşi, în timpul şederii sale în Metz, şi-a găsit inspiraţia pentru a concepe Gargantua şi Pantagruel. Faptul acesta devine repede comprehensibil o dată ce turistul devine familiar cu bucătăria locală şi regională, care nu este nimic altceva decât bogată şi foarte ispititoare, abundând de carne. Astfel, supa cu slănină, porcuşorul de lapte în aspic, carnea afumată sau guiche lorraine merită, în mod cert, să fie degustate, în vreme ce, în ceea ce priveşte desertul, prăjitura Paris-Metz şi pricomigdalele boulay sunt extrem de populare.
Câteva stabilimente religoase ar trebui bifate o dată ce turistul a ajuns în Metz, iar dintre acestea, cea mai veche fiind St. Pierre aux Nonnaines (construit pe ruinele unui gimnasium roman). Altele se referă la Capela Templierilor, catedrala Notre Dame de Metz, catedrala St. Etienne şi Biserica St. Martin. Alte repere sunt reprezentate de Poarta Serpenoise şi de Poarta Germană (formând împreună Porţile Oraşului), zidurile oraşului, Centrul Pompidou sau Clădirea Teatrului şi a Operei (cel mai vechi stabiliment de acest fel din întreaga Franţă).
Metz găzduieşte cel mai mare festival de baloane cu aer cald din Europa, la fiecare doi ani. Un eveniment de acest fel este mai mult decât o invitaţie pentru entuziaşti, dar şi o curiozitate care poate ademeni orice posibil viitor turist. Festivalul Mirabelle dovedeşte mulţumirea locuitorilor faţă de acest soi de prună specific Lorenei. Talciocurile ţinute cu regularitate în Metz sunt faimoase întrucât sunt printre cele mai mari din Franţa. Festivalul Metiz'Art, Târgul de Carte de Vară, Festivalul de Apă şi Muzică merită şi ele să fie cunoscute.
O şedere în Metz poate fi întotdeauna complinită de excursii către alte destinaţii din împrejurimi. Dintre acestea, Luxemburg este o escală perfectă cu destule surprize turistice ce se ivesc la fiecare pas al circuitului. Fie că este vorba de reputaţia oraşului Luxemburg în viaţa politică, culturală, bancară sau tehnologică a lumii, fie că este vorba de spectaculoasele experienţe culinare pe care oraşul le face disponibile, Luxemburg este o destinaţie pe care nici un turist nu ar trebui să o omită.
Atât cei ce călătoresc în interes de afaceri, cât şi cei ce călătoresc de plăcere au şansa de a descoperi în Strasbourg o serie generoasă de oportunităţi care să se conformeze aşteptărilor lor. Dintre acestea, plăcerile culinare pe care turiştii sunt destinaţi să le trăiască în Strasbourg reprezintă una dintre cele mai inspirate combinaţii ale bucătăriilor franceze şi germane.
Turismul de shopping poate avea multe chipuri, însă în Utrecht, potrivit unor păreri, îşi atinge gloria. Cel mai mare centru de shopping în interior din Europa (Hoog Catharinje) face posibile astfel de curse frenetice de shopping, însă un sejur în Utrecht poate fi la fel de bine rotunjit de efervescentele oportunităţi de petrecere a vieţii de noapte ale oraşului.
Bogatul patrimoniu istoric ce constă în principiu din vestigii romane şi medievale recomandă Trier ca una dintre cele mai inspirate destinaţii în materie de turism cultural. Având o istorie atât de consistentă, Trier este simultan un loc de o incredibilă vitalitate.
Haga este departe de a fi oraşul mohorât la care oricine se poate aştepta în virtutea reputaţiei sale în materie de arbitraj juridic, de exemplu. Haga este cel mai verde oraş din Ţările de Jos şi, foarte surprinzător, are şi cele mai bune plaje din întreaga ţară.
Pentru a-şi face o idee despre ceea ce înseamnă spectacolul arhitectural în Ţările de Jos, turiştii ar trebui să se îndrepte spre Amsterdam. Ceea ce este vechi şi ceea ce este nou în materie de arhitectură se combină într-o formulă de o coerenţă surprinzătoare în Amsterdam. Însă în mod cert inventarul turistic al capitalei Ţărilor de Jos nu se reduce la acest aspect în mod exclusiv, fiind rotunjit de nenumărate alte oportunităţi.